CAILE SUCCESULUI Nr. 5

Sa vorbim despre porumbei

Azi am petrecut cateva momente placute in compania lui Henk De Weerd intr-un mic restaurant dragut.Nu pentru a lua parte la o masa festiva, ci pentru a servi un somon afumat cu un pahar de vin alb. Tot ce-ti trebuie ca sa discuti despre porumbei. Nu intentionez sa dedic un intreg articol lui de Weerd. Henk este un interlocutor placut de la care puteti invata multe lucruri despre bolile porumbeilor si cum sa-i vindeci.Suntem prieteni buni. Si sunt de acord ca vreau sa profit de talentul sau de veterinar. Intotdeauna am cate ceva de retinut de la el. La randul sau,accepta atat experienta mea de columbofil cat si de la statiunea de crestere. Uneori opiniile noastre difera. Din fericire, as adauga eu. Deoarece daca am accepta orice, nu am mai avea subiecte de discutie.

Parerile noastre sunt divergente in ceea ce priveste structura si aspectul columbarului,Henk de Weerd nu agreeaza columbarul prea aerat prin care uneori trec curenti de aer. Atunci cand viziteaza colonii in care medicamentele si curele nu mai au nici un effect, acesta sustine ca e din cauza aerisirii prea puternice a columbarului.Si iesirea din impas rezida in aerisire. Cand Henk a venit sa-mi vada columbarul din Pulderbos cu doi ani in urma, am remarcat ca privirea sa trada indoiala. Apreciez lumina si oxigenul din instalatiile mele.Creasta acoperisului e complet deschisa. Atat in fata cat si in spate exista o deschidere de aproximativ 7 cm chiar sub tigle pe toata lungimea. Cu toate acestea tin sa precizez ca am pus separeuri pe compartiment intre plafon si acoperis pentru a evita curentii puternici de aer in columbar. In sezonul sportiv, folosesc totusi ventilatoare si plasa de tantari pentru a inchide ferestrele atunci cand temperatura depaseste 25 de grade C.Senzatia de aerisire din columbar este aceeasi cu cea din aer liber.Daca sunt mai putin de 10 grade C afara, tot atatea sunt si-n columbar, iar daca sunt 30 de grade afara, termometrul din columbar indica aceeasi temperature in interior. Ventilatoarele asigura o reamprospatare constanta a aerului astfel incat nu ramanem niciodata fara oxigen.
Nu miroase niciodata a porumbei la Pulderbos, nici macar atunci cand sunt pui mici in columbar. Incerc sa evit curentii de aer, insa prefer un curent usor de aer in locul lipsei de oxigen. In principiu si din experienta lui de Weerd, columbarul meu nu e perfect insa reusitele porumbeilor arata faptul ca, din contra habitatul lor este de o calitate exceptionala.Henk de Weerd a promis sa vina sa arunce o privire atunci cand va avea ocazia. Am incheiat discutia presupunand ca porumbeii s-au adaptat de minune la mediul in care traiesc si nu vor intampina dificultati.

Porumbelul bun
Am vorbit apoi despre porumbelul bun. Veterinarul de Weerd vinde medicamente si produse complementare peste tot in lume. Cu toate acestea acorda o importanta mai mare fizicului si talentului porumbelului decat medicamentelor. A facut aceasta remarca care mi-a dat de gandit: putem pune totul pe picior de egalitate in columbofilie, mai putin porumbeii, Pentru a fi mai clar, a adaugat: putem copia pana in cele mai mici detalii columbarul, ingrijirea, hrana, antrenamentul, vaccinarea, curele preventive, sistemul de joc, etc. totul pentru a ajunge la perfectiune, fara a obtine acelasi rezultat. Stiti de ce? Pur si simplu pentru ca putem egala orice, mai putin valoarea porumbelului, valoare care se resimte in curse si e singura care conteaza. Mi se intampla sa primesc oameni pe care nu-i pot ajuta cu adevarat. Mi se pare atat de trist faptul ca nu exista un medicament care sa poata da rezultate palpabile, ca le administrez gratuit un pachet de medicamente desi stiu ca nu vor servi la nimic. Pot sa vindec porumbei slabi, dar sa fac din ei campioni, asta nu pot! Repet faptul ca putem copia orice dar nu si porumbelul bun.
Sanatosi, porumbeii buni vor gasi automat forma maxima pentru a obtine rezultate bune la concursuri. Inca nu am gasit remediu in a face dintr-un porumbel slab unul bun.